informaţii esenţiale:
Larisa
De-ale vietii
September 9, 2005
12:59 pm
Prima zi in societate - singurica
Pentru ca vroiam sa fac prajitura m-am trezit ca nu aveam gris. Nici nu stiam cuvantul pentru gris, culmea ironiei - nici Jesse. A cautat pe net si am gasit: SEMOLINA. Pentru ca Jesse era in timpul serviciului a trebuit sa ma duc eu la cumparaturi. Mi-am luat inima in dinti, mi-am facut doua codite si am plecat spre magazin. Cand am ajuns acolo m-am holbat printre rafturi si ma tot rugam sa vina cineva care lucreaza acolo sa-l intreb. Dar nu venea nimeni. Pentru ca am vazut un tip care aranja fructele mi-am facut vant si l-am intrebat pe el. A venit cu mine si mi-a aratat, dar eu fiind asa de emotionata am si uitat unde mi-a aratat si culmea ironiei nici nu mai vedeam eticheta. L-am intrebat din nou unde era si am plecat fericita la casa sa platesc. Era un tip care mi-a incasat. Eu aveam 5 dolari si costa numai 2:19, dar eu cand m-am uitat la casa de marcat am vazut 2:81 si mi-am zis ca asta tre sa fie pretul cu taxele in plus, dar cand colo era restul. Mi-a dat 2 dolari si mi-a zis sa-mi iau maruntul dintr-un loc special. Eu am luat tot maruntul si am plecat fericita spre casa. In fericirea mea am auzit un tip ca striga din spatele meu: era un biciclist negru care ma atentiona ca e in spate. Am venit acasa si Jesse a fost foarte incantat ca am reusit! Cand am numarat restul era 2,81. M-am speriat ca i-am luat la ala tot bacsisul, dar pe urma Jesse mi-a explicat ca era restul cel pe care il vazusem la casa de marcat, nu pretul. Oricum, a fost o experienta noua si frumoasa!
September 9th, 2005 at 1:17 pm
mama ama onoarea sa fac primul comentariu..larisa..ma bucur enorm de mult pt tine…! asta e o minune a LuI Dumnezeu ..sa vezi din fiecare lucru mic o chestie mare!poate ca sa va integrati in societate faceti o evanghelizare printr-un parc..!okei nu pot scrie mult acum dar jesse ..Domnul sa te binecuvinteze..aveti grija..!va iubesc mult!