informaţii esenţiale:
Larisa
Ziua sfanta
October 31, 2005
10:26 pm
Vineri dupa-amiaza impreuna cu capitanul Jesse Stephen Bangs
am plecat in cautarea comorilor de la acvariul din Seattle. Am vazu o gramada de vidre, de foci - nici chiar o gramada(3,4,5), jellyfish, stele de mare, tot felul de pesti, dar deliciul zilei a fost caracatita
La un moment dat tot auzeam:”Nemo si Dory! Nemo si Dory!” Intr-adevar in cateva acvarii au fost un peste arlechin
si cativa pesti care se numesc Blue Tang(Dory a fost un astfel de peste). Mai intr-adevar era asa ca in film. Atata de zapacita era ca nu puteam sa o prindem deloc. I-am facut vreo 20 de fotografii ca sa o prindem bine. Tot timpul o prindeam in viteza sau ma miscam ca si cand as fi vrut sa merg cu aparatul dupa ea si fotografiile erau in ceata sau ii prindeam numai coada. In sfarsit Jesse a prins-o langa un alt peste.
Ajutorul de capitan
era ca si Dory. Ma tot invarteam pe acolo ca o adevarata sangvinica care a vazut un lucru si gata. Ma pot uita la 100 de fotografii in mai putin de un minut. Dupa doua ore jumatate ne-am grabit sa prindem troleul, dar am facut si o fotografie la unul din zgaraie-norii din Seattle
ca sa vedeti ca zgaraie-norii nu zgaraie norii decat cand e ceata.
Permalink
1 Comment
informaţii esenţiale:
Larisa
Meditatii
2:52 pm
In noaptea in care s-a schimbat ora noi ne-am culcat pe la vreo 22. La ora 12:38 ne-am trezit brusc din somn pentru ca suna alarma pentru foc. Am sarit din pat crezand ca a luat foc ceva la noi in casa. Era un tauit infernal. Am aruncat niste haine pe noi si am coborat afara unde erau mai multi oameni si o familie cu copii, o doamna cu poseta la ea. In cateva minute a venit politia si masina de pompieri. Nu se vedea fum nicaieri, practic nici nu stim ce s-a intamplat exact. Dupa ce au venit pompierii au oprit alarma si oamenii au inceput sa intre din nou in bloc. In cazuri de genul asta tre sa iesi repede din casa. Cand eram afara m-am uitat si am vazut ca Jesse era descult. Atunci mi-am dat seama ca in momente de genul asta iesi din casa numai cu ce ai pe tine sau cu ce apuci! Dumnezeu ne-a pazit! Am intrat inapoi in casa si cand m-am uitat pe geam ca sa fac niste fotografii am vazut ca afara erau si mai multi oameni. In sfarsit mi-am vazut si eu vecinii - dupa 3 luni de zile!
Permalink
4 Comments
informaţii esenţiale:
Larisa
Meditatii
October 20, 2005
12:29 am
Aseara am fost la biserica la programul alpha - este un program in care inveti lucrurile de baza din viata unui crestin: biblie, rugaciune, de ce a murit Isus, etc. Toata seara s-a vorbit despre rugaciune. La sfarsit m-au intrebat daca Dz mi-a raspuns la vreo rugaciune recenta si le-am zis ca usa pentru mine este inca inchisa. In ciuda dorintelor mele le-am cerut sa se roage pentru serviciul meu. Am zis in ciuda dorintelor mele pentru ca eu cred ca Dz ne poate raspunde chiar daca ma rog numai eu si Jesse, dar se pare ca de data asta am aveam nevoie de intariri. Trebuia sa se roage numai o tipa pentru mine, dar s-au rugat 4 si una din ele care implineste sambata 70 de ani a avut o vedenie. Angajatorul statea la o masa cu multe hartii si o lumina a inundat foaia mea si astfel capatam favoare inaintea angajatorului. Si a zis ca o sa completez aplicarea mea pentru slujba respectiva. M-am bucurat in inima mea ca lucrurile incep sa se miste in directia mult asteptata. Cand am ajuns acasa acuma imi dau seama noi nu ne-am mai rugat pentru slujba mea. Acuma imi aduc aminte ca aseara am visat ca eram cu o fetita sau doua de mana si a mai venit una care vroia si ea sa fie luata de mana. Traversam strada destul de vesele ca si cand ne-am fi intors dintr-un loc unde am avut un timp bun. Dimineata in timp ce vorbeam cu Raluca am primit un telefon de la cei de la Annie’s Nannies, unde eu pusesem un CV acuma o luna, poate 2 in urma pentru a sta cu copii, care ma intrebau daca inca imi mai caut de lucru. Mi-au trimis niste formulare pe care trebuie sa le completez si sa le trimit lor cat de repede. Pur si simplu nu vreau sa-mi fac visuri cum mi-am facut cu fiecare experienta care parea o oportunitate. Nu e chemarea mea sa lucrez cu copii, imi plac, dar nu extraordinar de mult, dar daca Dumnezeu ma vrea acolo o sa fiu gata sa merg pe campul de lupta si sa fiu un soldat de care angajatorul meu sa fie mandru.
Si ziua a inceput sa treaca,
dar
spre seara am mai primit un telefon de la o doamna romanca, neam cu … care vroia sa ma ajute dandu-mi de lucru: la batrani: sa-i spal, sa-i imbrac, sa le dau medicamente, sa ies in oras, etc. Auzi, as putea sa fac chestia asta cu copii, dar nu cu batrani! Nu stiu altii cum sunt, dar eu prefer copiii! Programul era de la 7:30-19:30. Pai s-avem pardon! Atatea ore + o ora cat ma duc cu masina - in cateva luni se duce casnicia de rapa si repetitiile mele la lauda si inchinare si nici nu se potriveste cu coincidenta de mai sus. O alta chestie pe care o zicea ea era sa ne mutam de unde stam aproape de azil ca sa nu-mi fie greu sa merg acasa - eventual dupa program - ca doar asa-s romanii!
Permalink
2 Comments
informaţii esenţiale:
Larisa
De-ale vietii
October 18, 2005
2:03 am
A doua zi am recuperat jumatatea de zi in care am plans mai tot timpul. Jesse m-a ajutat sa pun pamantul la flori in vreo 10 ghivece, a lucrat un pic pentru ca avea de facut ceva recuperari si pe urma am luat niste lucruri care nu ne mai trebuiau si le-am dus la un centru de colectare pentru saraci si niste prajitura si am plecat in parc. Ideea era ca eu avem prajitura facuta si am vrut sa mergem in parc sa dam mancare la veverite. Sunt o gramada de veverite prin parcul ala care sunt foarte prietenoase si chiar mananca din mana ta.
Tot ce trebuie sa faci este sa scoti un sunet si ele fug inspre tine. La un moment dat eram inconjurata de 4 veverite si o cioara si 2 pescarusi care au venit sa le dau prajitura. Una din veverite era asa de lacoma ca m-a si muscat de deget cand mi-a smuls bucata de prajitura din mana si a mai venit de vreo 2 ori sa-i dau prajitura.
Imi pare rau ca nu am avut sa le dau mai mult. Dupa am inconjurat parcul care e destul de mare, am venit acasa si ne-am luat niste bani si am mers la Mc sa ne luam inghetata. A fost foarte buna si cand am iesit afara din Mc am vazut un curcubeu superb. Dumnezeu ne-a dat o continuare frumoasa. Ma bucur pentru veveritele care de multe ori trec strada, pe care le intalnesc mai la tot pasul.
Permalink
1 Comment
informaţii esenţiale:
Larisa
De-ale vietii
October 17, 2005
8:18 pm
Faza zilei! Trebuia sa merg astazi la un interviu la Target pentru sales floor(persoana care are grija ca lucrurile sa arate bine pe rafturi, pe umerase si care ii ajuta pe casieri punand in sacose ce au cumparat oamenii), dar pe la ora 11 am primit un telefon de la cei de la magazin prin care ma anuntau ca am picat la testul de droguri si ziceau ca am refuzat sa dau testul de urina + nu aveam numarul meu de siguranta sociala, deci cu alte cuvinte mi-au zis ca nu pot sa ma angajeze decat dupa ca imi fac rost de numarul adevarat care nu e echivalent cu cel de pe green card. Aseara ii ziceam lui Jesse ca mai tre sa pun aplicatia la inca doua magazine mari din zona noastra si am reusit sa ma fac de cacao in cartierul nostru. Problema e ca nu mai am in alta parte unde sa mergem la cumparaturi ca ar fi prea departe. O sa va tin la curent cu esecurile mele de a-mi gasi o slujba. Am primit adresa cuiva din Seattle care lucreaza la posta si o sa incerc sa vad daca am vreo sansa!
Permalink
No Comments
informaţii esenţiale:
Larisa
Sarbatori
October 16, 2005
4:48 am
M-am trezit pe 14 Octombrie dorindu-mi să nu fi fost ziua mea în acea zi. Nu avem tort, nu venea nimeni la noi. Am bocit vreo jumătate de zi până când am adormit. Când m-am trezit Jesse a plecat în oraş pentru că cică trebuia să pregătească ultimele detalii pentru ziua mea. Când a venit a aranjat sufrageria şi mi-a spus să mă îmbrac că eu eram încă în pat unde mi-am petrecut mai mult de jumătate din zi. Aveam programată o cină chinezească
la care să mâncăm cu beţişoare
dar tăticu abia astăzi mi-a zis să învăţ să mănânc cu beţisoare când sunt sătulă! În primele momente de mâncat cu beţişoarele mâncam şi cu ochii! Jesse pregătise şi muzică chinezească şi o mâncare excelentă. Eu n-am mişcat un pai în ziua aia.
După ce ne-am ghiftuit ne-am uitat la două episoade din Serenity si ne-am rugat, am facut duş şi am mulţumit Domnului pentru ziua care a fost excelentă până la urmă. Aaaa, m-au sunat şi socrela şi cumnata. A fost un timp bun până la urmă. Sper că aţi observat că am introdus un element nou în articolul acesta. Dacă v-aţi prins care este, veţi şti care a fost cadoul de la Jesse pentru ziua mea. Eu când m-am uitat în sacoşa pentru cadouri am zis: “Nu-i adevărat, nu-i adevărat” pentru că mă aşteptam să cumpărăm acest lucru de ziua noastră când împlineam 1 an de la cununie, dar Domnu-i bun!
Aşa arăta bucătăria astăzi dimineaţă!
Permalink
10 Comments
informaţii esenţiale:
Larisa
De-ale vietii
October 11, 2005
1:44 am
A doua faza tare pe care am ajuns sa o traiesc de cand sunt in America. Totusi sa v-o zic pe prima: cica am fost la niste tipi la cina si ei nu aveau pregatita mancarea. O faceau cand am ajuns noi si tipa si-a pus niste OCHELARI DE SCAFANDRU ca sa curete ceapa. Pur si simplu nu-mi venea a crede! Dar sa revenim la oile noastre. Am vazut ca erau niste posturi libere la cinema si am fugit si noi sa vedem despre ce este vorba. Am ajuns cu jumatate de ora inainte de a se termina interviul si am luat repede o aplicare si am inceput sa o completez, in viteza luminii, cu ajutorul lui Jesse. In sfarsit am ajuns sa o predam tipului care ne-a dat o foaie sa o citim inainte de a completa o foaie unde erau numele celor care optau pentru o slujba la cinema. Am inceput sa citim: X trebuie sa fie gata sa lucreze pana la ora 1:30 A.M si sa lucreze Vinerea, Sambata si Duminica si de sarbatori. Dupa ce am citit randurile alea, Jesse m-a intrebat:”Crezi ca poti asa?” “NU!” - i-am raspuns eu. “HAI SA FUGIM!”(a zis el) Nici macar nu m-am semnat, i-am zis la tipul ala ca nu vrem si am fugit cat am putut de repede cu aplicarea in mana. Deci s-a spulberat si a 6-7 sansa de a lucra undeva. Good luck, Larisa, tu sa fii sanatoasa!
Permalink
2 Comments
| 