informaţii esenţiale:
Larisa
Sarbatori
November 25, 2005
10:59 pm
Primul Thanksgiving al meu. Joi dimineata ne-am invartit ca albinutele ca sa pregatim curcanul si sa sarim in masina ca sa mergem la o tipa de la biserica: Beth care ne-a invitat sa facem Thanskgiving-ul cu ea si sotul ei. Jesse a muncit cel mai mult(de aia are cele mai multe fotografii) si spre ora 13 era gata ditamai curcanul – mai mult de 10 kilograme cantarea. Stiti ce e interesant? Daca va uitati in fotografie veti vedea ca in curcan este un recipient care se ridica in momentul in care e gata.
Beth facea piureul cand am ajuns. Jesse s-a apucat si el repede de treaba: a cautat un platou in care a lasat curcanul sa se odihneasca dupa ce a mers cu masina
In timp ce Jesse si Beth faceau ultimele retusari eu am fugit sa vad iepurasul pe care il au.
E asa de mare si lasa numai par pe jos ca e in perioada din an in care isi schimba blana de aia il tin in cusca care e jumate cat mine. Au o casuta frumoasa si bine pusa la punct. Masa era aranjata ca de sarbatoare si curcanul se incadra perfect in peisaj.
A fost fain ca la inceput ne-am rugat toti o rugaciune pe care Jesse o luase de pe net despre multumire si tot el a taiat curcanul pe care l-am mancat cu sos de cranberry(facut de bucatarul – Jesse – ca sa vezi ce femeie norocoasa sunt!). In timp ce noi mancam a inceput sa ploua.
Dupa ce am mancat am rostit a doua parte a rugaciunii, ne-am uitat la fotografiile de la cununie si de la nunta, am baut ceai(cand sa-mi faca si mie Jesse fotografie s-au terminat bateriile)
am mancat o placinta foarte buna cu mere pregatita de Beth,
am jucat un joc(eu am castigat – abia am inteles jocul, dar stiti voi cum se zice:”norocul incepatorului”) ne-am umplut sacosele cu curcan, sos, placinta si painitze si ne-am carat acasa unde a continuat sarbatoarea si ne-am uitat la Spider-man 1). Cea mai tare faza a fost cand am taiat curcanul ca sa-l impartim cu familia la care am mers si Jesse a gasit maruntaiele in partea opusa celei in care am umplut curcanul. Oricum mi s-au parut gretoase. Alea trebuia sa le fierbem cu Vegeta si sa facem umplutura cu ele. A fost o zi frumoasa, zi in care am multumit o data din nou pentru Jesse meu, pentru parintii nostri, pentru fratii(aici intra si cumnatii) si surorile noastre si prietenii nostri si pentru biserica noastra si pentru toate lucrurile pe care le primim din mana lui Dz.
Permalink
3 Comments
informaţii esenţiale:
Larisa
Sarbatori
November 22, 2005
12:22 am
Ar fi trebuit sa cant: “a venit Craciunul mare bucurie”, dar din pacate in America farmecul Craciunului se termina inainte sa inceapa. Cand au aparut primii braduti artificiali in magazin am mers cu mana la ochi pana mi-a zis Jesse ca am trecut de raionul pentru Craciun. Asta seara am observat ca sunt condamnata sa traiesc cu imaginea Craciunului sub nas. Vecinii nostri au luat-o din timp cu ornarea balconului cu beculete si un Mos Craciun mare cat mine – deci nu prea mare!
Sunt un pic suparata, dar imi place sa ma uit la ornamente pentru Craciun! Si nici macar nu avem zapada. Poate o sa ma rog sa ninga intr-o zi de dragul nostru.
…
Astazi era sa ne izbim intr-o masina din fatza noastra care astepta regulamentar la stop pentru ca discutam despre microbii din branza! Cred ca tipul din masina din fatza a facut pe el ca eram la cativa centimetri in spatele lui, iar la prima ocazie a facut dreapta in viteza. Noi am ramas cu mirosul de la cauciucurile arse si cu expresia:”Centura, Jesse!” Centura pentru locul din dreapta soferului este stricata!
….
Am trecut cu bine de interviul pentru nanny, in traducere libera dadaca cum zicea Timi si am primit social security number care imi este necesar la aplicari pentru serviciu, la banca, la asigurare, ca sa-mi verifice cazierul …. Domnu-i bun!
Permalink
1 Comment
informaţii esenţiale:
Larisa
De-ale vietii
November 21, 2005
12:22 am
Tot mai bune sunt romancele! Nu stiu daca ati observat in fotografia de la gradina zoologica, dar ne-am tuns! Intr-o sambata dimineata am pornit-o spre cosmetician si spre o frizerie din zona. Cand am ajuns la frizerie m-au intrebat unde m-am pensat ca au si ei salon cosmetic. Primul pe scaunul electric a fost Jesse. Pe mine m-a umflat rasul cand am vazut ce scurt l-a luat la spate, dar de acum era prea tarziu ca sa mai reactionez. Si in fatza prima data arata ca fiind tuns castron. Era un salon vitnamez. Pe urma m-au luat pe mine – de fapt ne-am tuns in paralel. Tipa care m-a tuns pe mine a zis ca cine m-a tuns inainte a facut o treaba buna – pai cred si eu: eram tusa in scari acuma sunt la rotund. Nu a facut decat sa-mi ude parul si sa-mi taie 4 cm din lungime la rotund si sa-mi ia 10$. Cand am iesit de acolo si ne-am uitat unul la altul ne era mila de noi. Am promis ca nu o sa mai mergem acolo niciodata – aia a fost prima si ultima data. Nu ne mai lasam pe mana vitnamezelor.
Unde mai pui ca nici la capitolul epilat nu stau bine. Curge toata ceara ca o iau cu un penson dintr-un bol si se intinde toata pana ajunge la tine! OF!
Cand am ajuns acasa am decis sa facem fotografii ca sa ne amintim mai tarziu cat de suparati am fost dupa prima noastra aventura la frizerie si cand te gandesti ca prima data in Romania Jesse s-a tuns la Carmen Style!
Serios acum, i-am zis lui Jesse de pe-acum ca atunci cand o sa mergem in Romania o sa-mi fac programare la cosmetician si la Gabi sa ma tunda! Am decis ca atunci cand o sa ne creasca parul o idee mai lung sa mergem sa ne tundem la negrese sa vedem ce abilitati mai au si alea!
Permalink
4 Comments
informaţii esenţiale:
Larisa
De-ale vietii
November 9, 2005
10:11 pm
Nu gem de durere. In week-end-ul asta, mai exact duminica am facut dulceata de zmeura neagra. Nu stiu daca este in RO li se spune mure sau nu. Cel putin Ionut Bocancea asa zicea, deci tre sa-l cred.
Ei bine, timp de cateva ori am fost la cules zmeura prin parcurile din apropiere si le-am pus la congelator asteptand oala de la mamica pentru dulceata.
Am facut dulceata duminica pentru ca era singura zi in care Jesse, dragutul de el, putea sa ma ajute la mestecatul in oala. Am facut cu randul: mestecam eu
mesteca el si tot asa.
In timpul asta ne uitam la Gilmore girls. Dupa cateva ore bune de mestecat s-a terminat si gemul de fiert si le-am pus in borcane impreuna cu Jesse si pentru ca el este muschiulosul casei a inchis borcanele
pe care le-am pus la nani.
A fost o duminica frumoasa.
Luni am fost la o americanca de la noi la bise ca sa ne intalnim cu prietena ei care era romanca si care a aburit-o pe americanca ca romancele tre sa faca armata si ca cezariana era interzisa in timpul lui Ceausescu si i-am dus un borcan de gem. A ramas sa ne intalnim a doua zi la bise, dar nu a venit! Oare din cauza gemului?
Permalink
No Comments
informaţii esenţiale:
Larisa
De-ale vietii
November 5, 2005
4:19 pm
Joi si vineri am fost la biserica si i-am ajutat la bucatarie pe cei care se ocupa de programul Friday Lunch. Este un program care ii hraneste pe oamenii strazii vinerea. Pentru ca nu aveam ce face am mers sa lucrez acolo ca voluntar. Joi a fost destul de fain. Am facut salata si am taiat capsunele in doua pentru a doua zi am facut Twice Baked Potatoes – cartofi copti de doua ori: se spala cartofii, se taie in doua si se pun cu fata in jos intr-o tava cu tot cu coaja. Dupa ce s-au copt se scoate miezul si se face un piure cu lapte, smantana, piper, sare, margarina, usturoi si se pune din nou in coaja ramasa in tava si se da la cuptor din nou pana se coc. Sunt foarte buni. La sfarsit am venit acasa cu bomboane, cu unt de alune, gogosi. Am facut cartofii pentru 100 de persoane – curgea apa de pe mine si de pe cea mai tanara doamna care lucra cot la cot cu mine – ea are aproape 45 de ani.
Vineri am facut numai desertul: prajitura cu capusune si frisca si am spalat un pic niste vase. La sfarsit am plecat acasa cu conopida, peste, twice baked potatoes, ciocolata, salata, prajitura cu capsune. Domnu-i bun!
Permalink
No Comments
| 
